Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog

Recherche

28 juin 2019 5 28 /06 /juin /2019 16:48

Dans le cadre des sorties de fin d'année, les élèves de l'école primaire Marina d'Osari de Vanga di l'Oru, se sont rendus à Cervioni à la découverte des arts et traditions. La visite du musée ethnographique de l'Adecec leur a permis de découvrir la vie d'antan, les métiers et le mode de vie de la fin du 19ème siècle.

Leur matinée s'est terminée par la découverte de la radio Voce Nustrale où les élèves sont devenus chanteurs, avec l'enregistrement de la chanson de Diana Di L'Alba, A Meridianu.  

Les élèves de l'école Marina D'Osari en visite à l'Adecec
Les élèves de l'école Marina D'Osari en visite à l'Adecec
Partager cet article
Repost0
1 octobre 2015 4 01 /10 /octobre /2015 15:37

 

Dopu à Bastia, Aiacciu, Isula Rossa, hè in Corti chi Linguimondi s’hè firmatu, u tempu di e ghjurnate eurupee di e lingue, urganisate da a Culletività Territuriale di Corsica. L’università di Corsica accugliendu a manifestazione, durante trè ghjorni. A u prugramma, cunferenze, mostra di l’attori di a lingua corsa, cuncertu di I Mantini, cuncorsi di puesia et di lingua azzione, per compie in Capicorsu cù a visita di l’isula di Capraia.

 

L’ADECEC era prisente à a manifestazione, per prisentà l’applicazione muderne di a banca di dati INFCOR.

So parechje anni chi l’Adecec hà sceltu a via di e nove tecnulugie à pro di a lingua. Per chi a so sparghjera sia à più maio pussibile. L’apertura di u situ internet, una vint’anni fà, hà permessu sopratuttu di fà cunosce è aduprà, u prugramma INFCOR (infurmatica corsa).

 

S’agisce d’una banca di dati, più ch’un dizziunariu di lingua corsa, guasi un enciclupedia, postu chi ci so sin’à 17 rubriche per ogni parulla (definizione, traduzzione, sinonimi, prununcia, analugie, citazioni d’autori, gramatica, è altre…).

 

Cun l’impiegu di e Nove Technulugie d’Infurmazione è di Cummunicazione, l’ADECEC hà fattu a scelta d’aduprà l’arnesi muderni à u serviziu di a lingua è di a cultura corsa, in u filu di i so scopi, chi so a salvezza è a prumuzione di a lingua.

 

 
Linguimondu in CortiLinguimondu in CortiLinguimondu in Corti
Partager cet article
Repost0
5 août 2015 3 05 /08 /août /2015 17:07

Qualchì parulla di u presidente

In u 1998 a ghjurnata di a lingua corsa di l’ADECEC trattava di Teatru è teatrini. Si parlava di l’umanu, di ghjente. Oghje simu ind’u virtuale. Si spera è si parla di cuufficialità.

Prugressu, avanzata boh !

Dicerebbi, tutte chjachjere. Dicerebbi, ùn simu mai stati tant’à cavallu. Ma incù a paura chì l’animale ùn arpii. Tenimu a briglia in tiru.

A l’epoca Ghjiseppu Leoni fece a prisentazione, Ghjacumu Thiers ci parlava di « A diglossia è u so paradossu » o « u sviluppu di a spressione teatrale in situazione di diglussia ».

Dumenica Verdoni « trattava di « U teatru in cerca di media » è a stallazione di lochi di spettaculu.

 

Geniu Gherardi dicia u so parè nantu  « U teatru sacru organizatu pè u più da e cunfraterne, prima inde e cità, è pocu à pocu in i paesi. »

Petru Mari fece l’introitu : « Prisentazione di u contrastu » è dicia :

Si saranu mai maritati teatru è media. Oghje si porebbe dì : si saranu mai maritati teatru è cuufficialità.

E dinù aghjustandu :

« Teatru è cuufficialità si cercanu, aripicati à una sucetà corsa ch’ùn s’hè ancu à truvà ».

Ci pensemu o piuttostu ci ne parla Geniu Gherardi 17 anni dopu…

 

leghje a seguita

 

Partager cet article
Repost0
9 septembre 2014 2 09 /09 /septembre /2014 15:37

A l’occasion d’une manifestation qui s’est déroulée au couvent Saint François de Cervioni, l’Adecec a dévoilé ses travaux de traduction en langue corse du site internet « Les savoirs inutiles ». L’occasion de réunir autour du créateur Fabien Maurice, des acteurs de la dérision en langue corse, chacun dans leur domaine, comme la littérature, les médias, écrit et parlé, l’internet et la vidéo. Du monde (du beau monde) pour un moment de plaisir partagé « in lingua corsa »

 

Discorsu di u presidente

Oghje ùn si travaglia, si ride, si ciarla, si canta è si beie pocu.

Per passa issu dopu mezziornu ci saranu parechji sabii :

Ghjiseppu Turchini, Mille Mille, Petrupà de Casabianca, A Piazzetta, Petru Mari, Ma Sai, Dumè Monti I Kongoni, è a discursata incù Ghjuvanmichele Fraticelli, Grossu Minutu, U Teatrinu, Hubert Tempête, i Tre Pichji, Francescu Berlinghi è tant’altri.

È in serata « il nous était impossible de faire l’impasse », I Mantini qui font le buzz en ce moment avec « ma chì ti pò fà » sur les médias de corse et d’altrò.

Ghjera… era una serata d’inguernu, piuvia in carrughju è nant’à e nostre mente. Chì tristezza. Inno, ùn n’hè micca vera.

Ghjera una serata cum’un altra in u mondu, l’omu stuzzicava a tastiera di u so computer purtabile per circà qualcosa à truvà.

Un giru nantu à Ebay, Facebook, INFCOR, u caminu nurmale di un Geek.

E nantu à Google pichju , per arrichì i mio sapè, pensendu à un emissione di Voce nustrale : « savoir des choses utiles », mi sbagliu, Google currege è a dumanda diventa : chercher les savoirs inutiles… E tandu m’affaca u canucciu di Fabien Maurice accant’à u titulu : « Les Savoirs Inutiles » Je crois que j’ai développé à l’envi une recherche sans fin de l’inutile jusqu’à le rendre utile, une petite contradiction bien agréable et qui réchauffe l’âme si ce n’est le cœur. Aghju lettu incù piacè ste stufate è mi so dettu : ci vole à fà. A fà què ?

So andatu à trovà à Paulu Gandon è m’a dettu chì si pudia dì in corsu cio chì l’amicu Fabien Maurice avia mentuatu. Detta fatta, Paulu si mette à u travagliu nantu qualchi esempii.

 

In frà mente chjamu l’invintore di u situ chì mi face un accogliu splenditu. Avia trovu più sciemu che mè…

A faciu corta, da mail in mail, da scritoghju in scritoghju eccu accant’à mè Fabien Maurice chì vi spiecherà in fine di dopu meziornu u so scopu è u so travagliu ch’o scumbulimu à pro nostru per inrichì sta voglia di parlà u corsu ch’o difendimu tantu.

Tutte e mane, Natalina è flore citanu esempii di sapè indarmi nant’à Voce Nustrale.

Creà, cumpone, traduce… Ghje vera chì a pensata venuta da cusi luntanu, da u prufondu di e nostre lutte per u campa, deve esse prisente è lascià a so stampa in a creazione. E cusi a traduzzione serebbe sbandita. Sicura, a verità hè quessa, ma perchè privassi di so chì esiste, perchè « systématiquement réinventer la roue ». Pudimu esse noi senza avè paura : A forza di u nostru caminu campa cusi. Sparte, si , ma incù u pesu di u nostr’andà, di ciò chì hà ammanitu e sterpe passate. Pudimu esse quelli, d’eri, d’oghje è dumane.

Tutta scusa dev’esse bona, per sfruttà a lingua. Vi ricordu l’esciuta à l’ADECEC di u libru « Amore è sessualità » Era premunitoriu soga? Un du a sò. Duve andemu ? Un du a sò, ma serà in lingua corsa… si spera ?

E finisceraghju in rimantendu ciò chè scrittu quassu in paese :

« A lingua corsa, ùn ne parlemu piu, parlemu la »

 

 

Ghjurnata nant’à I sapè indarni : in Corsu, si po ride. E Cusi sia !Ghjurnata nant’à I sapè indarni : in Corsu, si po ride. E Cusi sia !Ghjurnata nant’à I sapè indarni : in Corsu, si po ride. E Cusi sia !
Ghjurnata nant’à I sapè indarni : in Corsu, si po ride. E Cusi sia !Ghjurnata nant’à I sapè indarni : in Corsu, si po ride. E Cusi sia !Ghjurnata nant’à I sapè indarni : in Corsu, si po ride. E Cusi sia !
Ghjurnata nant’à I sapè indarni : in Corsu, si po ride. E Cusi sia !Ghjurnata nant’à I sapè indarni : in Corsu, si po ride. E Cusi sia !
Partager cet article
Repost0
25 juillet 2014 5 25 /07 /juillet /2014 11:32

Affissu-ghjurnata-blog-1.jpg

"Guerra di u 14... tandu cambiò tuttu »: ghjera stu tema di u ricordu chì l'ADECEC hà sceltu pè urganizà a so tradiziunale "ghjurnata" in cunventu San Francescu di Cervioni.

E cunferenze successive di Vanessa Alberti, Pauline Sallembien, Didier Rey, Marc-Paul Luciani, Anghjulu Santu Pietrera è Sylvain Gregori, anu rammentatu à u publicu quantu a lingua corsa pudia fà prò à u murale di e truppe, cù l'esempiu di u giurnale "Corsica" di Maistrale, ma dinù quantu sti giovani suldati pudianu mantenesi cù u ricordu di a so Corsica, veru riferimentu murale, è di regula s’hè insistitu nant’à l'isula chì hà pagatu e pene ecunomiche è suciale di stu cunflittu, avenduli cacciatu quasi tutti i so omi in salute. Valutazione di e cunsequenze di a greva ch’ùn sò micca listesse, parcorsi cullettivi è individuali, piazza di a literatura, sò tanti duminii d’infurmazione purtati à u dibattitu, ma parechje dumande fermeranu senza risposta. 

Cent’anni dopu, malgradu a tristezza, l'ADECEC hà cuntribuitu à fà rinvivì sti corsi partuti à guerrighjà, luntanu, cusì luntanu. Induve u destinu di parechji tandu cambiò in tuttu.

 

Umagiu à u suldatu Raffini

 

Accant’à u prugramma di cunferenze, in u chjostru di u cunventu, si scupria una spusizione in leia cù un travagliu di memoria nant'à a Grande Guerra, da a classa d'Amandine Ribaut di a scola di Bravone, in Linguizzetta. L’elevi anu travagliatu nant’à un suldatu mortu pè a Francia, natu in Linguizzetta, Thomas Raffini, suldatu di seconda classa di u 10u regimentu d'infanteria di a 9a cumpagnia. Thomas Raffini hè mortu u 19 di maghju di u 1917 à 28 anni, à u fronte di Mesnil-les-Hurlus. Decuratu cù a croce di guerra, era un suldatu "curagiosu è di canerchja, chì tutt’ognunu rimarcava quand’ellu cumbattia", à sente i so superiori. Una parte di a so famiglia si ne stà in Cervioni. 

Ghjurnata-Adecec-blog.jpg Public-blog.jpg

Ghjurnata-Expo-blog.jpg

Partager cet article
Repost0
18 juillet 2014 5 18 /07 /juillet /2014 16:16

L’ADECEC et les Editions EOLIENNES viennent de faire paraître deux livres pour petits enfants en langue corse. Textes de Ghjacumina Geronimi et dessins d’Antea Ferrand-Perquis

 

      bu-chi-fretu-recto-blog.jpg bu-chi-caldu-recto-blog.jpg

 

La présentation officielle s’est faite à la médiathèque Castagniccia Mare è Monti en présence de Joseph Castelli, président du Conseil Général de la Haute-Corse

Mediateca2.jpg

 

Discorsu di u presidente Ghjacumu Paoli:

Per impieca una francisata, abbastanza mal vista quì, Ghjacumina soffia u freddu è u caldu in pettu à dui librucci per zitelluci. Allora avite à dì, poca sbaccata per cusi pocu. Inno, issi dui libri sò u principiu è d’altri affacheranu prestu.

So muderni per i disegni, pè u pocu testu è pesanu pocu. Cusi i zitelluci i ponu tene in manu senza ingronchjassi.

Ci vole à ringrazià à Ghjiseppu Castelli d’aveci ricevutu inde i so lochi, u Cunsigliu Generale di Cismonte chi ci sustene sempre, ancu s’ellu un’hè impiecatu in propiu indè st’operazione. Listessu per a culletività territuriale di Corsica

E i nostri cumplimenti vanu di sicuru à Ghjacumina Geronimi, à Antea Ferrandi Perquis per i so disegni,  à Xavier de Casabianca, l’edizione Eolienne,  per i so sforzi chi anu fattu, è grazia à quale issi libretti so quì.

L’altri libri chì esceranu prestu, si spera, si Ghjacumina hè d’accusentu parleranu di Natale è di l’anniversarii. E po, si vederà… I sughjetti ùn mancanu chì frastornanu i zitelli.

Si sà chì in Corsica più che in altrò, o almenu altretantu i zitelli so i nostri cari. Per issa dimarchja ancu s’ellu ùn hè scritta ind’i statuti, l’ADECEC duvia impegnassi. Si sà chì a pulitica di l’associu hè di dà i mezi,  tutti l’attracci chì aghjuderebinu à sparghe è  fà cresce a scuperta, a pratica  è a cunniscenza di a lingua.

Dice Olivier Gay chì « I tacchi alti avvicinanu e donne di u celu », è i bassi allora … Eviva.

 

Mediateca.jpg

 

Ghjacumina GERONIMI, PERCHÈ ISSI DUI LIBRETTI  ?

Prima, per fà mi piace.

Perchè mi piace a lingua, ch’ella mi piace a puesia.

Aghju amparatu à scrive u corsu, in furmazione cù Ghjuvan Teramu Rocchi, babbu di u flurileghju di puesie zitelline. Incù u tempu mi ci so messa ancu eiu à scrivacciulà puesie, filastrocche è po filu à filu sò nati e sturiette è oghje sti dui libraccioli.

Issi libri sò u scontru di a lingua corsa è di i zitelli.

Ci so sempre stati zitelli in giru à me, sia à a scola quandu insegnava, sia in casa mea cù i mo figlioli è avà cù i mo figliulini.

À l’ora di a difesa di u bislinguisimu, pudimu custattà chi i libri scritti in corsu, per i nostri chjuchi, so troppu scarsi. Tandu per i mo chjuchi, mi ci sò messa.

Più ci serà pruduzione in lingua corsa, più larga serà a scelta.

Tengu à dì chì isse fole, ùn serebbenu nate, senza a cullaburazione di una giovana studiente in Arte Plasticu. L’illustratrice dunque, Antea Ferrandi Perquis finisce i so studii in Ecchisi. Mi so piaciuti u niscentru è a friscura di i so disegni. A ringraziu assai per a so dispunibilità è u so travagliu.

Dipoi più di quarant’anni l’ADECEC  opra per a prumuzione di a lingua è di a cultura corsa. Hè statu una furtuna per mè, in tantu chè cerviuninca è stitutrice militante di a lingua corsa, di fà parte di ssa famiglia. Avà à a ritirata m’accade di fà e visite di u museu per e scole bislingue, cù assai piacè. Di sicuru chi e mo paruzione ùn si pudianu fà fora d’issu terricciu nustrale. E si u scopu diventa oghje realità, è per via chi l’Adecec m’hà aiutata, affiancata, per ch’ella sbucci à mo brama scrivana.

Cumpieraghju a mo intervenzione cum’è u libru, per l’edizione. Puntu finale di a creazione litteraria. Saveriu di Casabianca, Editore di « L’Eolienne » in Bastia, cuntribuisce ellu dinù à sparghje a lingua. Hà zuzzicatu l’intricciate, da 3 lettere ne hà fattu 2, per u più bellu effettu, è l’aghju adupratu subitu.

Hè statu un veru piacè di travaglià cun ellu, per via di a so curtesia, di e so cumpetenze è a primura ch’ellu hà adupratu in a realisazione di issu prughjettu.

Eccu dunque dui libraccioli per i più chjuchi. V’invitanu à una spassighjata in lingua corsa cù Valeriu è Cicì.

"Bu chì fretu !" tratta di a neve, di u ciculu di a natura incu a fattura di un barone.

Passemu di l'inguernu à l'estate cù "Bu chì caldu !". Custì prisenza di u vivu, cù l'animalotti di u circondu paisanu è di a marina.

A lea trà i dui scritti, hè a primura di l'ambiu, a so scuperta è u so rispettu

 

Bona lettura !!

Zitelli-Mediateca.jpg

Partager cet article
Repost0
7 juin 2014 6 07 /06 /juin /2014 16:24

Per compie a simana di a lingua corsa, l'Adecec hà urganisatu una stonda d'immersione. A u prugramma, documentariu nant'à a vita tempi fà, cunfezzione di a Torta cù a panetteria A Sassula, visita di u museu, tastatura di a torta è canti nustrali cù i Cerviuninchi. 

torta-1.jpg

torta-2.jpg

torta-3.jpg

museu.jpg

Partager cet article
Repost0
12 février 2014 3 12 /02 /février /2014 11:11

AG2014-blog1

 

Discours du président Ghjacumu Paoli 

Allons nous débuter cette AG comme toutes les AG qui se tiennent cette année CAD : « Nous subissons de plein fouet la crise et des mesures restrictives s’imposent è cætera è cætera ». Même pas car nous sommes réduits à une portion congrue de ce que devait être notre fonctionnement dans de beaux locaux rénovés et du matériel au top niveau.

Avec un musée resplendissant au vu de sa valeur et des « gens » pour s’en occuper. Non rien de tout ça, simplement du militantisme qui s’épuise faute de renouvellement et qui est remplacé par un produit nouveau : le fonctionnarisme militant. Qui s’en plaindrait ? Sauf que nous aimerions donner à nos employés, si dévoués, le salaire qu’ils sont en droit d’espérer. Ne prenez pas ces propos pour des notes défaitistes, ils sont simplement une mise au point pour indiquer dans quels direction vont dorénavant porter nos efforts.

Et, il s’agit de trouver des partenariats efficaces pour l’ADECEC. Pas dans l’immédiat de l’instant, mais l’avenir doit se bâtir à présent et l’ADECEC mérite mieux que ces salles obscures où l’on vient à peine et pas entièrement de colmater les courants d’air. Nous exposerons nos besoins réels aux autorités de tutelles, feront les concessions nécessaires et essayerons surtout en ce qui concerne le musée de trouver une solution pérenne qui satisfasse tout le monde. Dès à présent un appel est lancé aux bonnes volontés pour se manifester dans la gestion du musée et les tâches courantes de l’ADECEC.

Pour ceux qui veulent leur rond de serviette, la table est mise. Le Conseil d’Administration que je félicite pour sa constance et son application a besoin d’être élargi.

Soyons conscient que parmi le personnel, il nous manque une personne à la radio et une personne à la diffusion de la langue, interventions extérieures, cours de corse, … en auxiliaire de radio et communication. Nous n’en avons pas les moyens et il faudra se les donner.

Cependant l’ADECEC ne peut fonctionner qu’avec l’apport de gens de bonne volonté, et il ne faut pas perdre de vue cette notion. Sachant que le CA dans son ensemble est composé de bénévoles qui sont rarement défrayés, et c’est un constat négatif que je porte là.

Ci vole dunque à fà sforzi per facci ricunosce di più, ancu « si nous subissons la crise de plein fouet ». Mi pare ch’avimu accoltu u giru di Francia, bellissimu scopu, ma allora i mezi in qualchi locu ci sò. Un bon investissement reste quand même un investissemnt. Sopra tuttu chì ciò che no vulimu ghje poc’affare.

-> O ùn ci sapemu micca vende o valimu pocu.

Ci vole dunque à andà torna inde « Cors’active », fà un prughjettu seriu è difendellu.

Eccu induve no nè  simu.

L’annate passanu, e decine d’anni … è simu sempre quì, avà ci vole à apruntassi per dopu, per dopu dumane.

Avant de continuer permettez moi de remercier sans ordre établi tous les membres cotisants qui nous honorent de leur confiance, les organismes qui nous soutiennent financièrement, François Tiberi, notre expert comptable, Paul Giacobbi et la Collectivité territoriale de Corse particulièrement attentifs à nos projets. Joseph Castelli, le Conseil général de la Haute-Corse et la conseillere générale de Campuloru-Moriani Henriette Danti. Ne prufitu per rende omagiu à Pierre-Louis Nicolai chì ci ha sempre sustenutu. Un dubiteghju manc’apena chì Henriette ne farà altretantu. J’associe à mes remercicements la mairie de Cervioni et son premier magistrat Marc-Antoine Nicolai membre du Conseil d’Administration qui nous représente aussi à la CTC, ainsi que Marie-Thé Olivesi pour la mairie de Santu Niculaiu di Muriani.

 

Le café littéraire qui s’est tenu au Casone le 30 novembre 2013 a démontré s’il en était besoin que notre société souffre d’une fracture, non pas numérique comme il en était question un moment, mais tout à l’inverse. Et je vais sans doute vous surprendre en énonçant des vérités que vous côtoyez au jour le jour..

Jamais communication n’a été aussi néfaste au partage et à la communication.

La communication s’est faite à sens unique, en distillant une source vers un ensemble sans possibilité d’intervenir. Sauf à éteindre la source malfaisante. On écoute dans un silence absolu des innombrables hauts parleurs qui diffusent un savoir tout aussi attirant et séducteur qu’inutile.

La fracture que la société corse subit sans y être préparée est la fracture sociale, celle de la communication vraie, celle qui fait écouter l’autre, parler à l’autre. Nul n’enferme l’individu autant que la communication. Car sensée provoquer l’ouverture de l’esprit, en réalité elle plonge l’individu dans une sorte de torpeur comme peuvent si bien le faire certains breuvages lointains ou dérivés chimiques proches.

Nos villages sont doublement vides de leurs habitants, car invisibles fuyant le contact, ne communiquant que par silicium interposé. Créant et inventant à vau l’eau (1) toute barrière visant à ne pas sentir l’haleine du voisin.

Je suis un de ceux la, un de ceux-ci. Croyant inventer, créer, vivre et voyant que l’humanité se détache de moi sans pouvoir y échapper.

En Nouvelle-Zélande les enfants jouent avec des anguilles de plus d’un mètre qui vont ensuite partir, se reproduire et mourir. Le monde est peuplé de prédateurs, si l’homme n’en bouleverse pas l’ordre les prédateurs sont des régulateurs.

Ne pas devenir comme l’Ile de Pâques, l’Ile aux statues du Pacifique, dévastée par les hommes et les rats qu’ils y ont amenés. Un mystère pendant des décennies sinon plus. Une explication rationnelle veut que ses habitant ont tout dévasté en sciant au sens propre la branche où ils étaient assis pour transporter et construire des statues avec tout le bois de l’île alors que les rats ont dévoré la dernière graine de l’arbre. Il reste près des statues géantes un phare habité et le chargé de mission.

A titre d’information le chat du gardien a dévoré le dernier oiseau d’une espèce rare qui peuplait l’ile, il en reste des exemples empaillés et griffés dans quelques musées anglais.

Allora iè ghjè impurtantissimu di parlà corsu, ma hè ancu di più impurtante di parlà, da bocca à orechja, ancu s’ellu puzza l’ansciu. Vorrebbi chì, senza portà ghjudicamentu nantu e pratiche d’ognunu, facimu un sforzu per un veru « sparte » cumè lu dice issu dischettu di i nostri amighi di Canta u Populu Corsu.

Ci simu chjusi in u apertura tamanta, : u mundialisimu.

Senza parla à u vicinu. Averemu tante cose à piattà, à copre, a fascia, chì fughjimu a ghjente. In i tempi passati una spressione digia : quessi so prunellacci, venia à dì ghjente chì stà a u Prunellu (trà mezu à ortale d’alisgiani è u Cotone), ghjente à pena salvatica à forza di campà soli, senza vere à nimu.

O sino ghje ancu peghju, serebimu tutti impiastrati dà una spezia d’autisimu, di ripiegu nantà se stessu. On vivrait dans une bulle qui protège  et isole notre conscient et notre subconscient.

Iè a so.

Dite, ma chì anu a vede tutte ste prugantule cù l’assemblea generale di l’ADECEC ? Pocu è assai cum’è tuttu ciò chì ci ingira.

L’ADECEC ghjè fatta di ghjente chì aspetta, è oghje ùn so micca so rispundimu à sta dumanda. Un sò micca se no travagliemu in zanu.

Ci sò i risultati, ghje vera, ma seranu quelli aspettati ? Forze si, forse no.

Certi diceranu ùn ci vole micca à dubità. Eiu dicu, ci vole sempre à rimetesi in causa, per fà megliu, per prupone, per spurgulà l’ochji è e mente. Ma, mi dicerete ùn ghjè u scopu di l’ADECEC, ùn si ne parla in di i statuti. Inno, ma si ne parla quì.

Chì simu, quale simu, di quale ne simu, ne simu sempre à sta cumeria di u perche. E l’urigine di u mondu u po esse issa bella è brutta pittura sposta à u museu d’Orsay. Perchè induve a volite mette ?  In chjesa ?

Si ne po ride, ma 2014 ghje in marchja, a cuuficialità in bona strada, se no vulimu-  è micca - s’ellu si po.

A nostra lingua un po esse un porta bandera, ma solu a bandera sotta quella ci mettimu tutti. Tutti inseme uniti per a cuuficialità.

AG2014-blog2.jpg

 

 

 

Partager cet article
Repost0
8 janvier 2014 3 08 /01 /janvier /2014 11:06

Galette-Rois-blog.jpg

 

Pace è Salute à tutti!

 

L'Adecec a commencé l'année 2014 avec la traditionnelle galette des rois offerte aux élèves des cours de corse de Paul Gandon. L'occasion également de présenter le calendrier 2014 "Pitture è pittori di Corsica" (disponible à l'Adecec).

Les cours de corse sont dispensés tous les mercredis au lalobratoire de langue de l'Adecec. Pour s'inscrire, contacter l'Adecec au 04 95 38 12 83.

Par aiileurs, l'assemblée générale de l'Adecec aura lieu le samedi 1er février à 18h dans la salle communale de Cervioni. 

 

Partager cet article
Repost0
30 novembre 2013 6 30 /11 /novembre /2013 15:04

      Café littéraire organisé par l’ADECEC, en partenariat avec Musanostra.

cafe-literaire-public-blog-1.jpg cafe-literaire-tribune-blog-2.jpg

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ce café littéraire a été l'occasion de faire découvrir de nombreux ouvrages dont "A rivolta di u spermatosoidu" de Paulu Desanti, éd. Albiana, "Lucie de Syracuse" de Marie Ferranti, "l'Horreur économique" de Viviane Forrester, éd. Fayard, "Et quelquefois j'ai comme une grande idée" de Ken Kesey, "La Montagne de l'âme" de Gao Xingjian, ou encore "L'extraordinaire voyage du fakir qui était resté coincé dans une armoire" de Romain Puértolas, éd. Le Dilettante. 


cafe-literaire-daniela-blog-1.jpg

 

Daniela Radut auteure d’un ouvrage autobiographique "Vivant entre deux mondes", a présenté son recueil de chroniques croisées des folklores corse et roumain et des similitudes entre ces deux cultures. Une présentation enrichie par la lecture d'un passage de "Visa pour un miroir" de Jean Claude Rogliano, éd. Du Rocher. 

Partager cet article
Repost0

Articles RÉCents