A l’occasion d’une manifestation qui s’est déroulée au couvent Saint François de Cervioni, l’Adecec a dévoilé ses travaux de traduction en langue corse du site internet « Les savoirs inutiles ». L’occasion de réunir autour du créateur Fabien Maurice, des acteurs de la dérision en langue corse, chacun dans leur domaine, comme la littérature, les médias, écrit et parlé, l’internet et la vidéo. Du monde (du beau monde) pour un moment de plaisir partagé « in lingua corsa »
Discorsu di u presidente
Oghje ùn si travaglia, si ride, si ciarla, si canta è si beie pocu.
Per passa issu dopu mezziornu ci saranu parechji sabii :
Ghjiseppu Turchini, Mille Mille, Petrupà de Casabianca, A Piazzetta, Petru Mari, Ma Sai, Dumè Monti I Kongoni, è a discursata incù Ghjuvanmichele Fraticelli, Grossu Minutu, U Teatrinu, Hubert Tempête, i Tre Pichji, Francescu Berlinghi è tant’altri.
È in serata « il nous était impossible de faire l’impasse », I Mantini qui font le buzz en ce moment avec « ma chì ti pò fà » sur les médias de corse et d’altrò.
Ghjera… era una serata d’inguernu, piuvia in carrughju è nant’à e nostre mente. Chì tristezza. Inno, ùn n’hè micca vera.
Ghjera una serata cum’un altra in u mondu, l’omu stuzzicava a tastiera di u so computer purtabile per circà qualcosa à truvà.
Un giru nantu à Ebay, Facebook, INFCOR, u caminu nurmale di un Geek.
E nantu à Google pichju , per arrichì i mio sapè, pensendu à un emissione di Voce nustrale : « savoir des choses utiles », mi sbagliu, Google currege è a dumanda diventa : chercher les savoirs inutiles… E tandu m’affaca u canucciu di Fabien Maurice accant’à u titulu : « Les Savoirs Inutiles » Je crois que j’ai développé à l’envi une recherche sans fin de l’inutile jusqu’à le rendre utile, une petite contradiction bien agréable et qui réchauffe l’âme si ce n’est le cœur. Aghju lettu incù piacè ste stufate è mi so dettu : ci vole à fà. A fà què ?
So andatu à trovà à Paulu Gandon è m’a dettu chì si pudia dì in corsu cio chì l’amicu Fabien Maurice avia mentuatu. Detta fatta, Paulu si mette à u travagliu nantu qualchi esempii.
In frà mente chjamu l’invintore di u situ chì mi face un accogliu splenditu. Avia trovu più sciemu che mè…
A faciu corta, da mail in mail, da scritoghju in scritoghju eccu accant’à mè Fabien Maurice chì vi spiecherà in fine di dopu meziornu u so scopu è u so travagliu ch’o scumbulimu à pro nostru per inrichì sta voglia di parlà u corsu ch’o difendimu tantu.
Tutte e mane, Natalina è flore citanu esempii di sapè indarmi nant’à Voce Nustrale.
Creà, cumpone, traduce… Ghje vera chì a pensata venuta da cusi luntanu, da u prufondu di e nostre lutte per u campa, deve esse prisente è lascià a so stampa in a creazione. E cusi a traduzzione serebbe sbandita. Sicura, a verità hè quessa, ma perchè privassi di so chì esiste, perchè « systématiquement réinventer la roue ». Pudimu esse noi senza avè paura : A forza di u nostru caminu campa cusi. Sparte, si , ma incù u pesu di u nostr’andà, di ciò chì hà ammanitu e sterpe passate. Pudimu esse quelli, d’eri, d’oghje è dumane.
Tutta scusa dev’esse bona, per sfruttà a lingua. Vi ricordu l’esciuta à l’ADECEC di u libru « Amore è sessualità » Era premunitoriu soga? Un du a sò. Duve andemu ? Un du a sò, ma serà in lingua corsa… si spera ?
E finisceraghju in rimantendu ciò chè scrittu quassu in paese :
« A lingua corsa, ùn ne parlemu piu, parlemu la »