Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog

Recherche

5 février 2020 3 05 /02 /février /2020 10:00

Pierre-Jean Luccioni per u so libru « pastori è reghjoni, le pastoralisme à travers l’histoire », esciutu à l’edizione Alain Piazzola, è Francesca Desideri per à so prima opera scritta « L’Amore Piattu » indè D’Octobre, eranu l’invitati di a serata. 

In apertura, u presidente Ghjacumu Paoli hà ramintatu "quantu Petru Ghjuvanni Luccioni hà scrittu in  u marmaru oghjincu l’eri è l’oghje cun tante fiure, tante ricerche, una vita di travagliu: tempi fà. L’opera si prusegue incù u pasturisimu. S’ellu ci hè qualquisia chì hà passatu tempi incù u i pastori, ghje ellu. Tanti raconti è tantu strufulate raccolte, è… ùn si pò dì tuttu è soprattuttu, certe cose ùn si ponu scrive". 
Hà prisentatu Francesca Desideri «Chi ci  face un rigalu maiò cù u so libru chi ghjè una vita di racolte, di prove è di sosule. 
E si a so alchimia ùn hè ghjunta  à trasfurmà ogni metallu in oru per mezu di a petra filusufale, hà perfettamente acquistatu u talentu di trasfurmà piante è erbiglie in un pranzu ».
Un pranzu chi i participanti - assai numerosi- à sta serata anu avutu u piacè d’assaghjà: a suppa cuvata  nanta’à u fucone !
Trà literatura è gastrunumia nustrale, l’Adecec hà principiatu l’annata è campatu i so aderenti.
Prima stonda literaria di l’annata cun l’Adecec è a casa di lingua Castagniccia
Prima stonda literaria di l’annata cun l’Adecec è a casa di lingua Castagniccia
Prima stonda literaria di l’annata cun l’Adecec è a casa di lingua Castagniccia
Prima stonda literaria di l’annata cun l’Adecec è a casa di lingua Castagniccia
Prima stonda literaria di l’annata cun l’Adecec è a casa di lingua Castagniccia
Prima stonda literaria di l’annata cun l’Adecec è a casa di lingua Castagniccia
Partager cet article
Repost0
28 juin 2019 5 28 /06 /juin /2019 16:48

Dans le cadre des sorties de fin d'année, les élèves de l'école primaire Marina d'Osari de Vanga di l'Oru, se sont rendus à Cervioni à la découverte des arts et traditions. La visite du musée ethnographique de l'Adecec leur a permis de découvrir la vie d'antan, les métiers et le mode de vie de la fin du 19ème siècle.

Leur matinée s'est terminée par la découverte de la radio Voce Nustrale où les élèves sont devenus chanteurs, avec l'enregistrement de la chanson de Diana Di L'Alba, A Meridianu.  

Les élèves de l'école Marina D'Osari en visite à l'Adecec
Les élèves de l'école Marina D'Osari en visite à l'Adecec
Partager cet article
Repost0
23 avril 2019 2 23 /04 /avril /2019 17:00
Una dopu meziornu di pallò per e zitelle urganizatu da u Sporting Club di Bastia

Alain Mosconi direttore spurtivu di a sezzione di pallò feminile era u nostru invitatu per parlà di a ghjurnata di sezzione  u sabbatu 27 aprile 2019 da 3ore30 à 6ore30 à l'Igesa è di a squadra feminile di u Sporting Club di Bastia chi hè stata creata quist'annu è di i belli prugetti à vene.

Partager cet article
Repost0
4 février 2019 1 04 /02 /février /2019 15:46
L'ADECEC participeghja à I Scontri di a Muntagna Corsa
L'ADECEC participeghja à I Scontri di a Muntagna Corsa
L'ADECEC participeghja à I Scontri di a Muntagna Corsa

La troisième édition des Assises de la Montagne se déroule aujourd'hui et demain à la mairie de Chisà, en présence du Président du Comité de Massif de Corse et de l’ensemble des membres du Conseil exécutif de Corse. 

L'un des ateliers organisé cet après-midi était consacré à la "révision du règlement des aides". 

Partager cet article
Repost0
28 janvier 2019 1 28 /01 /janvier /2019 16:19

Urganizata da a merria di Bastia, Apperlamanu hà addunitu parechji scrittori di a litteratura zitellesca in lingua corsa. Ghjacumina Geronimi hà prisentatu i so libretti "Bù chì" di e stagione è u so novu librettu "Bù chì pomi" nant'à l'ortu, cù e figure d'Antea Ferrandi Perquis - edizione Eolienne.

Tutti i libretti "Bù chì" sò dispunibile à l'ADECEC - 6€ 

Apperlamanu : l'Adecec prisenta i libri "Bù Chì"
Partager cet article
Repost0
8 janvier 2019 2 08 /01 /janvier /2019 14:50
U calindariu 2019 hè gustosu!

Aranciu, limone, è… da ghjennaghju à dicembre, si scopre u mondu di diversità di l’agrumi di Corsica, cù u calendariu 2019 di l’Adecec, elaburatu cun l’aiutu di l’INRA-Cirad di San Ghjulianu.

Dispunibile è gratisi à u scagnu in Cervioni. Fatene a dumanda chjamendu u 04.95.38.12.83.

Partager cet article
Repost0
6 janvier 2019 7 06 /01 /janvier /2019 14:43
Pasqua Pifania incù Antone Ciosi
Pasqua Pifania incù Antone Ciosi
Pasqua Pifania incù Antone Ciosi
Pasqua Pifania incù Antone Ciosi

Per festighjà a Pasqua Pifania, l’Adecec hà invitatu Antone Ciosi è Feli, per una bella sonda d’amicizia, di musica è puesia. L’assistenza s’hè rigalata di e gallette à circà fave è fà rè, in cumpagnia d’Antone Ciosi, sempre felice di scontrà u so publicu di Castagniccia, accumpagnatu à a guitarra da Feli, Elena Danelian à u viulinu, Mélanie Albertini à a fischjulella è Laure Degiovanni à u cantu. Una bella manera per l’Adecec di prisentà à tutti i so auguri di pace è salute per l’annu novu.

Partager cet article
Repost0
28 septembre 2018 5 28 /09 /septembre /2018 11:35
L'ADECEC participeghja à e ghjurnate LinguimondiL'ADECEC participeghja à e ghjurnate Linguimondi
L'ADECEC participeghja à e ghjurnate Linguimondi

L'ADECEC participeghja oghje à l'edizione 2018 di Linguimondi in Aiacciu à prò di a Lingua viva corsa.

Partager cet article
Repost0
6 septembre 2018 4 06 /09 /septembre /2018 14:00

A ghjurnata di l’Adecec s’hè vulsuta umaggiu à Ghjuvanteramu Rocchi, u militante, u pueta, u pedagogu. U so soffiu militante ! Soffiu ch’ùn si riduce micca à l’annate settanta, dette di u riacquistu. Soffiu chi si vole rispiru, un ansciu,  a cuntinuità di a vita.

Issu soffiu militante in a cultura di a globalisazione oghjinca hè più ch’una resistenza hè a perennità di ciò chè no simu. Ci indetta a strada à seguità : cuntinuemu à parlà è à scrive in corsu. Dimmu quantu a lingua corsa, hè viva. Issa ghjurnata hè stata dinù dédicata à Pasquale Marchetti, omu di scrittura è di riflessione di u Murianincu, chì anch'ellu si n’hè andatu lasciandu un'opera di qualità. A sala colma s’hè arrizata in cumunione.

Rende umaggiu à Ghjuvanteramu Rocchi era di dà a parulla à quelli chi anu fattu un pezzu di strada à u so latu… è d’apre a ragiunata à l’insignamentu di u corsu è a piazza di a lingua corsa in a sucietà isulana.

Hè cusi chi Mattea Lacave hà ramintatu a fiaccula di a so vita. Issa fiacula chi hà purtatu Ghjuvanteramu à scrive, à parlà, à cantà, à sparte, à trasmette.

Sonia Moretti, s’hè impuntellata  a l’opera diviziosa « Battistelle » è  u travagliu spartutu cun Ghjuvanteramu Rocchi chi currispondia à entre in un tempu foltru, di dumande, di cuntrastate, di cunfronti d’idee è di smeravigliata pettu à un omu fattu da u so rapportu à u so mondu, in quistiunamentu perpetuu à prò di a lingua è di ciò ch’ella pudia porghje à ogni zitellu.

Cun Ghjispeppu Turchini, s’hè sappiutu à chì ne simu oghje chì ghjè oghje di l’insignamentu di u corsu, additendu e realità d’un bilanciu ch’un n’hè micca esente di difficultà.

Lisandru de Zerbi, fundatore di l'associu Praticalingua hà prisentatu a struttura chì vole permette l'amparera è a spartera di a lingua corsa, per mezu di a so pratica in immersione.

Altri anu fattu sente a so voce per u pueta è u pedagogu. Shè cusi intesa una puesia di Guidu Begnini « Porta Voce », a testimunienza di Stéphanie Raffini, giovana stitutrice per quellu chì avia l’arte d’amparà è tramandà u so sapè. E dinù i versi di Ghjuvan Paulu, l’amicu paisanu cusi cumossu.

Più tardi, in cunventu di Cervioni, toccava à Feli di rende umagiu à u so cumpagnu di strada, nanzu di sparte a scena cun Canta u Populu Corsu, cun l’aiutu di l’acque d’Oerzza. D’issi cuncerti chi rallegravanu u pueta.

« L’avvene hè bellu » dicia Ghjuvanteramu Rocchi, è l’avvene appartene à quelli chi u sunnieghjanu. L’hà detta Ghjiseppu Turchini : «Ghjuvanteramu facia di i so sogni una realità. A noi dinù, nù e scole, in carrughju,  di praticà è di fà d’ista lingua una brama, un bisognu, un ernese, un utopia, un’apertura à l’altru, una manera di dì u mondu è seremu salvi, uniti, fieri è spannati».

L’umaggiu à Ghjuvanteramu si prusegue in Cervioni, à l’occasione di e ghjurnate di u patrimoniu, induve seranu présidente à u publicu, duie mostre chi contanu a vita di u pueta di l’Oretu.

Ghjurnata di l’Adecec in Cervioni: S’hè turnatu à sente u soffiu militante di Ghjuvanteramu Rocchi
Ghjurnata di l’Adecec in Cervioni: S’hè turnatu à sente u soffiu militante di Ghjuvanteramu Rocchi
Ghjurnata di l’Adecec in Cervioni: S’hè turnatu à sente u soffiu militante di Ghjuvanteramu Rocchi
Ghjurnata di l’Adecec in Cervioni: S’hè turnatu à sente u soffiu militante di Ghjuvanteramu Rocchi
Ghjurnata di l’Adecec in Cervioni: S’hè turnatu à sente u soffiu militante di Ghjuvanteramu Rocchi

Discorsu presidente

 

Tante ghjurnate si so tenute quì, o accantu, tante decizioni si so pigliate, tante cose so state discutate.  Avimu trovu? Avimu cresciutu?

 

Avimu fattu, « avimu un cornu » cum'ellu discerebbe Petru Mari chè no salutemu cusi forte chì da u prufondu di u paese di Vignale ci sente.

 

Serebbimu ghjunti à un puntu di speranza tantu piacente per a lingua corsa.  A l'orlu di a cuufficialità, in l'ortu cum'ellu dice Ghjanfrancescu Bernardini.

Rimpiazzà l'andatura cuntestativa è salvatrice d'un muvimentu rivendicativu per strutture amministrative, ùn po esse solamente a suluzione. Po esse una partita di u scopu, i guardiani militanti essendu i puntelli di a dimarchja. Ma chì so sti discorsi, quessa tuttu u mondu à sà. Mà cum'ella si sà, ci hè bisognu di dilla. È tuttu hè quì. Ùn entrimu in porci rossi, è venimu ne à i fatti.

Oghje avimu à mentuà, l'omu, u pueta, u scrivanu ch'hè statu Ghjuvanteramu. È dinù ricordà a perdita di Pasquale Marchetti, omu di scrittura è di riflessione di u Murianincu, chì anch'ellu si ne hè andatu lasciandu un'opera di qualità. Puntellu maiò di a scrittura, di e regule di issa scrittura. Per sti dui omi è per tutti l'altri,  arrizemuci un mumentu per cummunicà tutti inseme.

 

Oghje si tratterà sopratuttu di Ghjuvanteramu, di a so opera, tamanta, di a vita di st'omu stranu quantunche, postu chì da u prufondu di 1970 mettia in rime tante riflessioni, tante canzone, in un corsu cusi piacente.

Dì induve ne simu, dì duve venimu. That is a trappula.

 

Leghju à dapertuttu chì per sapè induve n'andemu ci vole à sapè d’induve venimu. Ci vole dunque à rompe u ghjoculu. Ci so tante spiecazoni mà nissuna cunvene veramente, scientifiche, riligiose è altre. Aghju voglia di cuntà chì stu misteru di a creazione ferma u sale di a vita. È d'aghjustà chì l'ignuranza hè custi una richezza. O almenu una libertà. Forze à sola vera ch'omu sparte tutti inseme. U risicu togliandu issu puntellu chì permette à a nostra terra di gira, hè ch'ellu si ne fali tuttu à caternu. A richezza di st'ignuranza serebbe di lascià à tutti a scelta di u misteru di a vita, da u principiu. Ognunu ne face u so parcorsu, senza inticcià l'altru.

 

Dicenu chì amparendu chì u Supranu hà datu l'intelligenza à l'omu, u pesciu hà dettu: "allora simu fritti". Circhemu d’ùn fini micca indè a frissoghja è un fà nè u pesciu nè  l'omu !

Lasciu a parulla à  Roland Frias, incaricatu di fà u muderatore d’issa ghjurnata.

 

 

Mattea Lacave, insignante, agghjunta à a merria di Bastia, in carica di a cultura

 

A fiaccula di a vità

Fà ch’in la memoria cumuna ,

Fiaccula ci n’hè sempre una

Quella di u vulè campà

 

Una fiaccula chì Ghjuvanteramu purtava in ellu stessu, militante instanchevule di a lingua corsa, di a cultura corsa è di l’Educazione.

Quessa a fiaccula l’hà purtatu à scrive, à parlà, à cantà, à sparte, à trasmette…….

Simu ingrandati cun ellu, simu à tempu figlioli è eredi di a so opera, litteraria, didàttica ma dinù filusòfica.

Scegliendu d’impegnà si in u mondu assuciativu, pudemu oghje testimunià di quantu hè stata pulitica a so dimarchja è quant’ella hà permessu di cunvince è d’avanzà. Da scola aperta à a GASPA, u spaziu assuciativu era quellu induv’ellu si pudia spannà, induv’ellu pudia trasmette tutti i so tesori cù sempre sta fiaccula chì lucicava in li so ochji. Una testimunianza d'un pezzucciu di strada fattu à fianc'à ellu.

 

 

 

 

 

Sonia Moretti, Prufessore di lingua è cultura Corsa. A so opera si cumpone di nuvelle chì anu participatu à rinnuvà a scrittura di prosa puetica, certe premiate è di duie racolte di puesie Discrittura è Puesie di a curtalina. In issi testi ci s’intreccianu parechji temi, zitellina, amore,…trattati cù una malincunia legera è irunia à le volte chì ne facenu a so uriginalità. Hè dinù parulliera per parechji gruppi.

« Ghjuvanteramu Rocchi è Battistelle »

Parte da l’opera diviziosa di Ghjuvanteramu Rocchi è sceglie ci qualchì testu, fà li illustrà da un artista chì sappia rispettà u mondu è e lettere di l’autore, era quessa a scummessa; ferma oghje u libru “Battistelle”, chì lega isse filastrocche oramai patrimuniale è l’inzeccature esigente di Marine Rivoal.

Parlendu di stu libru, si parla di u travagliu chì ci hè à daretu, ma sopratuttu di i scontri, di e vie pigliate, di bislinguisimu, di cunversazioni, di contrapunti...

Travaglià cun Ghjuvanteramu era entre in un tempu foltru, di dumande, di cuntrastate, di cunfronti d’idee è di smeravigliata pettu à un omu fattu da u so rapportu à u so mondu,

in quistiunamentu perpetuu à prò di a lingua è di ciò ch’ella pudia porghje à ogni zitellu. Battistelle, sì... issu titulu, quasi quasi, riassume ciò ch’ellu facia sempre, quand’ellu scrivia, l’autore di L ‘Oretu di Casinca...

 

 

 

 

Ghjiseppu Turchini, insignante di corsu, presidente di l’associu de l’Insignanti Lingua è Cultura Corse

 

« Insignamentu di u corsu : à chì ne simu oghje chì hè oghje ? »

 

Tematiche sviluppate : ritrattu di u dispusitivu attuale ; realità è valutazione di a so efficacità; perspettive d'avvene à cortu è mez'andà ; insignamentu è pratica sculari è sucetali.

 

 

 

 

 

Lisandru de Zerbi, 34 anni, hè insignante di LCC à l'IUT di Corsica è fundatore di l'associu Praticalingua.

Cunfratellu in Santa Croce di Bastia è cantore in u so paese di Sermanu, hà publicatu Messa è Santi Nustrali, in u 2017, racolta di testi di messa cù e so traduzzione da u latinu à u corsu.

« Da a prumuzione à a diffusione di a lingua corsa »

Descrizzione di l'associu:

Praticalingua hè una struttura chì vole permette l'amparera è a spartera di a lingua corsa, per mezu di a so pràtica in immersione. Grazia à l'impegnu di 12 furmadori, l'aderenti ponu truvà in stu locu di spressione cursofunu, un interessu creativu à a pràtica di u corsu in tanti duminii : cantu, musica, arte, literatura, teatru, ma dinù e lingue strangere (inglese, talianu, spagnolu).

Per a rientrata 2018, sò previsti 37 attelli settimanali, gestiti da 25 furmadori rimunerati.

À Ghjuvan Teramu Rocchi

 

Portavoce

 

Pueta fratellu, truvesti le rime

cun l’estru è l’asgiu di le alte cime.

Fusti lu fanale di la nostra brama

è lu Portavoce di l’antica chjama.

 

Ùn vale discorsu, ùn vale lamentu,

ramentu ci tene fora di lu pientu.

Ti stai oramai pueta di fama

è lu Portavoce di l’antica chjama.

 

U tempu pò corre è girà lu mondu,

sterà lu to versu in noi nascondu,

canterà l’amore, tesserà la trama

di tè, Portavoce di l’antica chjama.

 

 

Guidu Benigni,

Campu Vallinu, 3 marzu 2018

 

Umagiu di Stéphanie  Raffini, prufissore di e scole in Aiacciu

 

MAESTRA

Si pripara a matina

I libri ind’a cartina

U surrisu nant’e labre

Hè ora, a scola s’apre

 

U salute hè di rigore

I quaderni sò aperti

E penne arritte è fiere

I cerbellucci sò pronti

 

A maestra aiutarà

A maestra spiegarà

A maestra s’annervarà

A so parte ghjucarà

 

A recreazione sonna

L’ancuccie sò pront’à corre

S’inventa castelli è torre

Prestu compia la matina

 

Hè ora di fà merenda

È ancu di a faccenda

Penna rossa per curreghje

È spechjettoni per leghje

 

Avà mumentu di scenze

Hè ora di e sperienze

Litteratura, puesia

Storia è geugraffia

 

Tempu di scrive i duveri

D’accuncià a so cartina

Cù surrisi chì sò veri

È ochji assai fieri

 

A maestra si ne entre

È fallanu e maschere

Per ritruvà cù gran’piacè

L’amore di i so zitè

 

Di sicura hè troppu stanca

Ma u maritu l’affianca

Chì issu mistieru famosu

Hè duru è primurosu

 

A sera cù l’ochji spenti

Ripensa à i so prughjetti

Cusì hè fattu iss’opera

Di lavoru è di mira

Di surrisi è di core

Di pazienza è d’amore

Partager cet article
Repost0
4 septembre 2018 2 04 /09 /septembre /2018 08:58
Prisentazione di l'associu per a  restaurazione, l'intrattenimentu, a gestione è l'animazione di u cunventu d'Alisgiani

Marie Louis Chipponi Chateau presidente di l'associu hà prisentatu una serata culturale chi si tenerà vennari u 7 di settembre trà 6ore 30 di sera è 9 ore in cunventu d'Alisgiani. Una serata induv'è i benefizii anderanu à l'associu chi dipoi anni è anni participeghja à a restaurazione di u cunventu è a so chjesa.

Partager cet article
Repost0

Articles RÉCents