Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog

Recherche

19 octobre 2013 6 19 /10 /octobre /2013 12:05

U-caffe-blog.jpg

 

 

Notre président Jacques Paoli, a été l'invité durant toute la semaine de l'émission U Caffè sur Via Stella. 
C'est Laurent Vitali entouré de Jean-Paul Luciani, Sandra Alfonsi, Marie-Joseph Arrighi-Landini et Julien Osty, qui anime cette émission, suite de chroniques où les animateurs et leur invité refont le monde! La retrospective des émissions (40 minutes) sera programmée ce dimanche 20 octobre à 16h45 sur Via Stella.
Partager cet article
Repost0
21 septembre 2013 6 21 /09 /septembre /2013 17:12
Après Bastia et Ajaccio le festival Linguimondi a retrouvé le « Cismonte » et la Balagne pour faire sa manifestation à l’Isula, en s’appuyant sur les animateurs du « Spaziu » d’Ile Rousse pour son organisation.  Le rendez vous a donné cette année dans la diversité et dans le goût, avec une ouverture apte à chatouiller les papilles des participants, invités à une dégustation « haut de gamme » au marché couvert de la cité. 
Anghjulu Cananzi, chef du restaurant « Le Pasquale Paoli » à Ile Rousse et Ghjuvan Lucca Deboeuf, second à La Villa de Calvi, ainsi que Cristofanu Talon, oenologue réputé, ont donné le ton de cette troisième édition, dont les deux premières journées ciblaient le jeune public, notamment les scolaires (sur les sites de Lama et Olmi Cappella).

Linguimondi2web.jpg

Après l’intervention savoureuse de ces protagonistes de choix, c’est une promenade historique de la ville qui était proposée, guidée par Ghjuvan Filippu Antoloni, « nantu à i passi di Pasquale Paoli ». Un autre regard sur ce port de la Balagne, si étroitement lié à l’action du « babbu di a patria ». 
Linguimondi1web.jpg

Linguimondi5web.jpg
Le festival Linguimondi a aussi abordé la thématique de l’avenir en ouvrant le débat sur la question « cumu vuleriate ch’ella fussi a lingua corsa in 2040 ». C’est Petru Mari, journaliste à RCFM et chroniqueur émérite qui avait la responsabilité de ce « cunstrattu » ô  combien animé. Entre constat de désillusion, lueur d’espoir, résignation et détermination, l’assistance a fait la démonstration de son attachement à « a so lingua materna ». Le festival Linguimondi organisé par la Collectivité Territoriale de Corse dans le cadre dans la journée européenne des langues, s’est conclu par un concert à Pigna. Dernier acte d’un voyage gastronomique, linguistique et musical au cœur de la Méditerranée. 

Linguimondi3web.jpg Linguimondi4web.jpg
Partager cet article
Repost0
25 juillet 2013 4 25 /07 /juillet /2013 11:24

Qualchi parulla di u presidente

A pittura, i segni, i culori, u sensu, u sensu graficu.

In i tempi, da ghjovanu pensava chì tutti i scopi di stu mondu, tuttu cio chì tende à l’infinitu, si pò traduce per à rilazione trà u frisgiu è u circulu. U rapportu trà a circunferenza di issu circulu è u so diametru. PI. Ma andate è lasciemu andà.

PI hè una unità a ellu stessu. L’infinitu di i conti, di e sciffre. Cuntenerebbi tuttu è issu tuttu tende versu a perfezzione, versu un infinitu. Per esse più technichi u rapportu trà a superficia d’un circulu è u quatru di u so raghju. Ma incù un risultatu micca finitu, una seguita di numeri senza leia.

Oghje ricevimu à l’ADECEC tanti pittori in giru à un maestru. Tanti maestri in giru à un pittore. PI resite à l’intelligenza umana, a pittura resiste à u tempu, da i muri di e grotte à i screni in alta definizione. L’artifici so tanti, ma a creazione stà, ricca è bella.

Avimu oghje issu piacè à l’ADECEC di fà unore à sti talenti. Siamu ne fieri. Pi ghje un miraculu, è una régula, cume u geniu di a pittura, di i pittori. 

Ghjurnata2 blog Ghjurnata1-blog.jpg

La "ghjurnata" di l'Adecec s'est déroulée entre le couvent Saint François et la cathédrale de Cervioni, autour du thème "Pitture è pittori di Corsica". L'Adecec a ainsi mis en lumière la Corse et la peinture sur une période allant de l'époque Napoléonienne au XXe siècle. Frédérique Valery, docteur en langues et cultures régionales-Mention histoire Moderne, a fait une visite guidée de la cathédrale en préambule de son intervention qui suivait au couvent de Cervioni sur le baroque corse dans le baroque international. Intervention suivie par l'exposé de Philippe Perfettini, responsable du département de peinture corse, du Palais Fesch "Et l'art traversa la mer, la Corse et la peinture de Napoléon à Charles de Gaulle, 1793-1943", et celui de Pierre-Claude Giansily, historien de l'art et conservateur des antiquités et objets d'art de Corse du Sud dont l'intervention ciblera "La peinture corse au XXe siècle". En marge de ces conférences une exposition de peintures était proposée dans le cloître du couvent, parrainée par Jean-Marie Zacchi avec de nombreux artistes corses ou ayant peint la Corse. 

Adecec-Peinture-blog.jpg


Partager cet article
Repost0
25 juin 2013 2 25 /06 /juin /2013 18:59

L'Adecec hà fattu in Bastia una cunferenza di stampa per prisentà e so nove applicazione accessibile nant'à telefunini, Ipad è Android. A banca di dati INFCOR, u situ mobile di l'Adecec, u prugramma Appuntu (calindariu persunale), sò dispunibili nant'à tutti l'arnesi mobili di cummunicazione. Una manera di facilità l'impiegu di a lingua corsa è di sparghjela u più pussibile, secondu i scopi di l'associu dipoi più di 40 anni. L'adopru di i mezi di cummunicazioni moderni s'impunia.

L'applicazione si ponu carcà nant'à l'Appstore o playstore, o nant'à u situ mobile à l'indirizzu adecec.net

 

Articles liés:

corse net infos

Vidéo Corse Net Infos

 

Matina-mobile4.jpg matina-mobile2.jpg

 

 

Matina-mobile3.jpg Matina mobile5

 

matina-mobile1-copie-1.jpg

Conférence de presse pour la présentation des nouvelles applications disponibles sur tous les smartphones  

 

Partager cet article
Repost0
18 juin 2013 2 18 /06 /juin /2013 17:41

A scola René Subissi di Bastia hà passatu  a ghjurnata in Cervioni à l'ADECEC, à u prugramma visita di u museu, ghjochi, arregistramentu di scenette canzone è puesie à a radiu Voce Nustrale è visita di u paese di Cervioni. Una bella stonda di gioia è di piacè cù l'elevi di José Ersa.

 

 

 

Ghjochi3Ghjochi2

 

Ghjochi1-copie-1

 

rene subissi 2-copie-1  rene subissi 3

Partager cet article
Repost0
8 juin 2013 6 08 /06 /juin /2013 10:12

S'hè festighjatu a settimana di a lingua corsa è l'ADECEC s'hè impegnatu per fanne un successu. Una settimana ricca di belle stonde di spartera in lingua corsa chi hà principiatu luni cù a visita in lingua corsa di u museu Anton Dumenicu Monti à i sculari di u paese, è di a catedrale Sant'Eramu cù guida di a furmazione d'interpreti di l'università di Corti. Durante cinque ghjorni, i sculari so stati invitati a scopre u museu, allora chi l'elevi di u cullegiu Filippu Pescetti participavanu à a "ghjustra cullegiana" in direttu nant'à a radiu Voce Nustrale. Durante a settimana e squadre di sesta, quinta è quarta si so scontre per risponde à quistione nant'à sfarenti temi di storia, geografia, sportu, attualità, è tradizione in rapportu cù a Corsica. So l'elevi di a sesta B chi anu vintu sta prima ghjustra radiufunica. Un bellu successu ch'ellu sia per i sculari chi si so impegnati in sta settimana di lingua nustrale, chè per l'auditori, chi anu passatu una bella stonda à l'ascoltu.

Sempre nant'à l'onde di Voce Nustrale so state ristrasmesse fole, puesie , scenette  arregistrate cù a participazione di a scola primaria di Cervioni, mà dinù l'elevi di a scola primaria René Subissi di Bastia è l'elevi di u cullegiu Arthur Giovoni. A parulla hè stata data à i ziitelli, mà dinù à l'anziani, cù un intervista di a nostra paisana Maddalena Agostini, 91 annu, chi hà conta a vita in Corsica in tempu di a so giuventù.

I radio amatori anu participatu dinù a sta settimana cù a diffusione in direttu di u QSO di i TK , appuntamentu in lingua corsa di radio amatori corsi è amichi di a Corsica.

A settimana s'hè compia cù una ghjurnata d'immersione. Lingua, cultura è tradizione eranu à u prugramma cù a visita di u Museu Anton Dumenicu Monti, a prisentazione di u certificatu di a lingua corsa, a diffusione di testimoni d'anziani, è un attellu di cunfezzione di panzerotti cun l'aiutu di Lucia Giammari! 

Ghjustra-cullegiana-copie-1.jpgGhjustra cullegiana2

Ghjustra cullegiana1

Visite-cathedrale.jpg

Certificatu Certificatu2

Panzerotti.jpg

Partager cet article
Repost0
11 avril 2013 4 11 /04 /avril /2013 14:33

Petru Ghionga, Presidente di u cunsigliu di a lingua corsa, cunsiglieru esecutivu in carica di a lingua corsa, hè ghjuntu in Cervioni per scuntrà i membri di u cunsigliu d'amministrazione di l'Adecec, a fine di riflette à a prublematica di a terminulugia corsa è à l'articulazione di l'attività è di e misione di l'associu. 

Eccu u discorsu fattu da u presidente Ghjacumu Paoli:

"Avemu da primuracci subitu di l’essenziale di u sugettu da dibatte, omancu mi si pare, chì femu di a banca INFCOR ? A quistione si pone cusi !.

Ramenteremu chì INFCOR hè u risultatu d’un travagliu cullettivu cù una participazione di a CTC è di fondi europei. I membri di l’ADECEC, pè u più benevulenti, anu travagliatu nant’à a ricerca lessicale, u serviziu tecnicu avendu scunfinitu a stampittera è u sfruttamentu di i dati.

E stu sviluppu hè sempre in l’usu perchè, in u 2013, ci hè stata a creazione di sfarente appiecazione pè Iphone, Android è telefunini direttamente nant’à u net.

Pudimu allistinà a radiu nant’à internet, u situ pè telefuninu, l’appiecazione INFCOR è u prugramma infurmaticu l’Appuntu, un carnettu d’appuntamenti in lingua corsa nant’à internet, appruvistatu ind’a nostra basa, è chì tutt’ognunu pò cunsultà.

Ind’un altru campu, quellu di u passatempu, mintueremu a traduzzione d’un situ : « sapè indarni » « les savoirs inutiles ».

A l’ADECEC, pensemu chì ci vole à creà di più piccule appiecazione pè parlà corsu ogni ghjornu.

Pè vultà à INFCOR, è senza dispiace à nimu, cunsideremu chì ùn ci vole micca à cupialla è appiccicalla. Senza ghjudicà nè criticà, simu cunvinti chì ci vole à compie a banca ind’u nostru associu, capace à cuntinuà u travagliu sè vo ci date i mezi. Di pettu à u travagliu digià fattu, pensemu senza pretensione ch’è no pudimu rializà st’opera chì si deve fà prima di vulè sfruttà a basa linguistica

Chì sò i mezi ? Una suvvenzione apposta pè u funziunamentu, a messa à dispusizione di dui o ancu trè studianti di l’università cù e cunniscenze bramate chì si puderebbe guidà, una riflessione nant’à l’impaginatura è a scelta di e rubriche, una riflessione fundamentale nant’à a scrittura, senza pensà manc’appena à unifurmizà perchè sta scelta ùn rispetterebbe i scritti chì esistenu, eppo trè anni di travagliu pè rializà un schedariu secondu e regule in stu duminiu.

Avete capitu dinù chì INFCOR, faciule da sfruttà cum’è no l’avemu vulsutu, mantene l’ADECEC, scusatemi sì a spressione hè sgarbata. A banca INFCOR hè l’arnese chì face visita u situ di l’ADECEC, hè a vita di l’ADECEC è d’ogni appiecazione chi nè scatulisce. Per esempiu a creazione di lessichi, di dizziunarii di rime…

Or dunque, sì no caccemu stu pruduttu, l’avvene di l’associu periculeghja.

Eppuru, si pò sempre discorre, senza mai ghjudicamentu anticipatu, è simu cunvinti chì solu un’azzione unita di tutti l’elementi di u « polu linguisticu corsu » pò sbluccà a situazione è risponde à a speranza di quasi tutti i Corsi.

Eri, mi dicia Ghjiseppu Leoni : « simu furtunati d’avè una lingua magnifica, più latina chè u talianu o u francese ».

Un pudimu ingannalli, dunque ci tocca à truvà e vie di l’emancipazione è à splurà ogni pista chì s’apre pè sbuccà nant’à a cuufficialità, o un bislinguismu avanzatu chì impone tandu sta cuufficialità. Eppuru, ci vole à rifinì u prugettu, face chì, oghje, ùn si puderà decide

Cusì, ùn ricusemu di senteci è simu à l’iniziu di un accordu assennatu pè  avanzà inseme versu ciò ch’è no vulimu tutti. 

Visita-Ghionga1.jpg  vista-Ghionga2.jpg

Partager cet article
Repost0
9 avril 2013 2 09 /04 /avril /2013 16:31

A fiancu à parechje decinne d'associi, l'Adecec era riprisentata à a manifestazione urganisata da u culletivu Parlemu Corsu per dumandà una sucietà bislingua, in Corti u 2 d'aprile 2013.

 

bandere.jpg  Scarpie.jpg

A-Filetta.jpg  Duie-patrizieb.jpg

Surghjenti  Tavagna

Canta1

Populu  Scarpie2

 

 

Partager cet article
Repost0
2 février 2013 6 02 /02 /février /2013 14:14

AG-adecec1.jpg  AG-adecec2.jpg

 

Ci simu, a 42 esima accolta generale di l ‘ADECEC ghjè avà. 

Avant d’entrer dans le vif du sujet permettez-moi de remercier François Tiberi, notre expert comptable, Paul Giacobbi et la Collectivité territoriale de Corse particulièrement attentif à nos projets. Joseph Castelli, le Conseil général de la Haute-Corse et le conseiller général de Campuloru-Moriani Pierre-Louis Nicolai. La mairie de Cervioni et son premier magistrat Marc-Antoine Nicolai. La mairie de San Niculaiu.

E ùn ci scurdemu di fà onore à tutti quelli chì anu participatu  à  st’associu, à sta dimarchja,  a st’amicizia per l’ADECEC, per a lingua corsa, per a cultura corsa, per chì donne, omi è zitelli, corsi o no, possinu truvà nantu à sta terra di Corsica a manera di campaci per u megliu ch’ellu si pò, incù a lingua corsa per puntellà ste scelte di u campà quì, di u campà megliu. A ringrazià dinò i nostri impiecati per stu travagliu militante ch’elli facenu : Corinne, Annabelle, Nathalie, Paul, Quentin è Marius. 

* In tantu, a u Bresigliu pensanu à mette emettori GSM per impedì di sdrughje e furesti. Di st’arburi tagliati, certi ne feranu guitare… d’altri ogetti di lussu, o legna, o carta… 

* Arnaud Montebourg, u « Petit Bateau » omu impurtantissimu di u guvernu francese  ghje in tracia di fà sparì 35 spezie d’acelli in accetantu chì a sucietà, REXMA cerchi l’oru d’un fiume di Guianna. 

* Tempi fà aviamu e bestie è i schiavi à u centru di l’arena per amusà u populu è impedillu di pensà. Avà u sportu di cumpetitione ghjè a lutta per a difesa d’una civilisazione mono sessuale o altra, infesta à mente.

* Cusi pensendu à ste grandi cause ùn  videmu mancu chì l’acelli ùn cantanu più a mane sottu a e nostre finestre, o pocu. A disgrazia di sta mania di tuttu centralisà, tuttu pulì, inguduppà è brusgià o interrà. Chì ferma per l’animalucci chì sò a vita : l’acelli, e buggiartule, i topucci è altra robba…

Sicuru, ùn si po micca lampà torna i catini per a finestra, ma da u tuttu à u nunda ci hè una media, ch’ùn cunuscimu più. Cù l’avvene di u culore, ci ferma u neru è u biancu, i grisgi sò spariti à u prufittu di i culori. Cusi avimu persu assai in dè l’interpretazione di u vede. 

Fighjemu ma u sapimu più vede.

 

Ma rivenimu à l’ADECEC, chì sarà oghje u so scopu ? Allora ùn  ci femu falze steche. Ne déléguons pas l’essentiel. 

Senza a forza di l’associ, di e media, di i scrittori, di l’artisti, di quelli chì puntellanu a cultura corsa, micca speranza di salvà issa lingua. Aviamu dettu chì ci vulia à fà chì a lingua corsa sia appenucula a lingua di u pane. Dispiace à i sindicadi ! Si ne pò discorre. Avimu dettu avanti tuttu : « Pas d’interdits, pas d’obligations, simplement des incitations. Créer des espaces d’ouverture, gérer des possibilités sans exclusive. 

Ci vurrebbe à sapè cio chè no vulimu è cio che no pudimu dinò. A cultura porebbi esse u seiesimu sensu ? A cultura ghjè u sensu. A sperenza.

 

Noi, à l’ADECEC in 2012 avimu tenutu i nostri scopi

 

Nous avions dit à l’AG de l’an dernier que désormais l’ADECEC se donnerait comme domaine d’intervention la facilitation de l’emploi de la langue par des applications sur les objets usuels qui sont passés de la serpe et la faucille aux Smartphones, ces ordinateurs de poche ultra portables. 

L’application INFCOR sur Iphone a été un peu le détonateur, avec un très grand nombre de connexions sans que nous fassions une quelconque publicité.

Avec le succès avéré de cette application nous avons porté l’application sous le système Android 

En même temps nous avons créé le site mobile de l’ADECEC, suivi du site de Voce dédié. On peut d’ailleurs écouter Voce Nustrale sur tous les mobiles et tous ordinateurs. 

 

Regardez les recopies d’écrans des différentes applications.

 

 

Une application de rendez vous a aussi été créée, il s’agit de « appuntamentu » accessible sur tout mobile. C’est une application très simple qui permet de noter les rendez-vous qui sont centralisés sur une base de données accessible sur le web. Les rappels de rendez-vous se font en PUSH. En langue corse. Vous allez me dire il y a pléthore de calendrier sur le net. Mais. Vous avez compris, l’exercice est de faire employer le plus possible la langue corse et de fournir les outils adéquats.

 

A radiu

La radio a pour vocation de devenir au moins la radio de la Costa Verde.

On a mis en place un autre émetteur à Dirutu, qui nous donne « normalement » une meilleure couverture. Pour ceux qui connaissent, un pylône a été posé sur le réservoir.  Vers le nord et vers l’intérieur on diffuse mieux. Le logiciel de gestion de la radio est maintenant presque tout à fait opérationnel. On passe quelque Pubs dans la mesure de ce qui nous est autorisé, ce qui confère un bon habillage à Voce. Je propose aussi d’échanger dans l’oralité Voce Nustrale par Voce.

 

U museu

Après son baptême en Museu Antone Dumenicu Monti il faudra s’y pencher beaucoup plus. 

Bientôt 7 écrans diffuseront des vidéos dans les salles du musée, C’est en cours de réalisation, mais les vidéos et projections d’images ne sont que des artifices, la vraie dimension est donnée par la multitude de collections présentes. Cette mémoire collective mériterait plus d’attention de la part de tout un chacun.  Chauffage, entretien, promotion… 

 

E paruzioni 

Nous en sommes restés au calendrier annuel qui cette année, est dédié à deux personnages du village Jean Simonetti et François Limongi, avec l’hommage à Antone-Dumenicu Monti.. « Peut faire mieux », avons nous envie de conclure, mais nous avons élaboré d’autres moyens de communication mis à disposition d’un large public pour pallier au manque de « papier ». 

Il faudra aussi tenir compte de nos fidèles adhérents répartis hors de Corse qui nous font confiance et nous soutiennent en répondant à leurs aspirations. 

Et aussi une bonne nouvelle, la mise en chantier d’une série de comptines écrites par Jacqueline Geronimi qui a mis tout son talent pédagogique au service des touts petits en leur dédiant cette nouveauté. Des petits livres illustrés par Antea et édités à l’ADECEC. 

Quelques images du projet.

 

Traduzioni :

 

On continue dans le même esprit à donner de nombreuses traductions pour des particuliers et des administrations. Nous traduisons systématiquement une grande partie des publications du conseil général et du musée de la Corse.

 

Un autre grand projet, la participation de l’ADECEC à ce divertissement :

« I sapè indarni », un travaglione di Paulu.

Ne simu a e prove è vi ne prisentu un pezzu. A finalisazione è a prisentazione si feranu prestu incù a venuta di u principale isticatore di l’applicazione. 

La langue corse se doit d’être ludique. Et ce sera ma conclusion.

Partager cet article
Repost0
8 novembre 2012 4 08 /11 /novembre /2012 17:29

De nombreux objets religieux ont rejoint la belle collection du musée ethnographique de l'Adecec à Cervioni. Ces objets proviennent de la Cathédrale de Cervioni: Cunfalone (bannière de confrérie - 19ème siècle), Dalmatiche (dalmatiques - 19ème siècle), Pianeta è velu di calice (chasuble et voile de calice - 19ème siècle), Cunfalone di a Vergine (bannière mariale - 19ème siècle) è una stola (étole - 20ème siècle).

Pour découvrir ces objets, rendez-vous au musée de l'Adecec à Cervioni!

Le musée est ouvert du lundi au samedi, de 9h à12h et de 14h à 18h.

Renseignements au 04 95 38 12 83 

blog-1979-banniere-de-confrerie-pour-enterrement-recto.jpg blog-1980-dalmatique-1-d-enterrement-verso.jpg blog-1981-chasuble-d-enterrement-verso.jpg blog-1980-dalmatique-2-d-enterrement-recto.jpg blog-1982-etole-de-cure-pour-la-celebration-des-messe.jpg blog-1983-banniere-mariale-de-procession-recto-St-Dominiqu.jpg blog-1983-banniere-mariale-de-procession-verso-la-vierge-a.jpg

Partager cet article
Repost0

Articles RÉCents